Definita cuvantului locotenent
LOCOTENÉNT, locotenenți, s. m. 1. Grad de ofițer superior sublocotenentului și inferior locotenentului-major; persoană care are acest grad. ◊ Locotenent-major = grad de ofițer superior locotenentului și inferior căpitanului; persoană care poartă acest grad. Locotenent-colonel = grad de ofițer superior mai mare decât maiorul și inferior colonelului; persoană care poartă acest grad. (Înv.); Locotenent-comandor = grad de ofițer în aviația sau marina militară, echivalent cu maiorul; persoană care purtă acest grad. 2. (Înv.) Persoană care ține locul unui demnitar. – Din it. locotenente.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu locotenent
BRANȘAMÉNT s.n. Parte a unei conducte care leagă o conductă principală de una secundară. [Pl. -te. / < fr. branchement]. Vezi definitia »
MICRORECENSĂMẤNT s.n. Recensământ limitat la un teritoriu sau la o categorie de populație. [< micro- + recensământ]. Vezi definitia »
RADIOELEMÉNT s.n. (Fiz.) Element radioactiv. [Cf. fr. radioélément]. Vezi definitia »
front (frónturi), s. n. – Loc unde se dau lupte militare. Fr. front, cf. frunte. – Der. frontal, adj., din fr. frontal; frontavoi, s. m. (ofițer care și-a cîștigat gradele fără studii de bază, pe front), din rus. frontovoi (Graur, BL, IV, 83), astăzi înv.; frontieră, s. f., din fr. frontière; frontispiciu, s. n., din fr.; fronton, s. n., din fr. Vezi definitia »
SUNT STRUCTURI SFERICE CARE REZULTA PRIN INVAGINAREA LOCALA A CELULEI.AU O MARE PLASTICITATE STRUCTURALA SI FUNCTIONLA,FIIND IMPLICATI IN MAI MULTE PROCESE INTRA CELULARE,PRINTRE CARE SI RESPIRATIA. Vezi definitia »