Definita cuvantului noroci
NOROCÍ, norocesc, vb. IV. Tranz. 1. (Pop. și fam.) A face pe cineva fericit, a aduce cuiva noroc; a ferici. ♦ Refl. A deveni fericit, a avea norocul, fericirea să... 2. (Pop.) A ursi, a meni, a hărăzi, a sorti cuiva ceva. – Din noroc.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu noroci
măciuci în buci! expr. (obs. – în propoziții afirmative) nimic. Vezi definitia »
OPACI- elem. „opacitate”. (< fr. opaci-, cf. lat. opacus, întunecat) Vezi definitia »
tricolíci s.m. (pop.) 1. om posedat, lunatic, demoniac; om prefăcut în lup sau în altă fiară; pricolici. 2. (fig.) băiat mic și obraznic. Vezi definitia »
scârmocí, scârmocésc, vb. IV (reg.) 1. a scormoni, a scotoci. 2. (refl.) a se neliniști, a se agita. 3. (refl.) a se răsuci, a se zvârcoli, a se contorsiona, a se încovriga (de durere). 4. (refl.) a se hârjoni. 5. (fig.) a vorbi ce nu trebuie. Vezi definitia »
ZBICI3 s. n. (Înv. și reg.) Bici. – Pref. s- + bici. Vezi definitia »