Definita cuvantului săpătură
SĂPĂTÚRĂ, săpături, s. f. 1. Săpat. ♦ Spec. (La pl.) Lucrări de excavare a pământului; (în special) lucrări arheologice. 2. (Concr.) Groapă, adâncitură făcută în pământ cu sapa1 sau cu alte unelte ori mașini de săpat. – Săpa + suf. -ătură.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu săpătură
bárcă (bắrci), s. f. – Ambarcație mică. – Mr., megl. varcă, barcă. It.
barca, probabil pe cale orientală: cf. tc., bg. barka, ngr. μτάρκα și βάρkα, alb. barkë. Diez, I, 53 (urmat de Koerting 1232; cf. Densusianu, Rom., XXXIII, 275) a crezut în mod eronat că este vorba de păstrarea directă a lat. barca. Cuvîntul mr. din ngr. și direct din it. (Ruffini 328). Der. barcagiu, s. m. (luntraș); debarca, vb., pe baza fr. débarquer; îmbarca, vb., ca fr. embarquer; debarcader, s. n., ca fr. débarcadère; îmbarcațiune, s. f., din fr. embarcation. Vezi definitia »
OVOPLÁSMĂ s.f. Ooplasmă. [< germ. Ovoplasma, cf. lat. ovum – ou, gr. plasma – formație]. Vezi definitia »
TAUTOGRÁMĂ s. f. poezie ale cărei versuri încep cu aceeași literă. (< fr. tautogramme) Vezi definitia »
TRIPSÍNĂ s.f. Enzimă secretată de pancreas, sub formă de tripsinogen, care descompune proteinele în aminoacizi. [< fr. trypsine]. Vezi definitia »
CARBOHEMOGLOBÍNĂ s. f. compus instabil care se formează în sânge, din bioxid de carbon și hemoglobină. (< fr. carbohémoglobine) Vezi definitia »