ENTERECTAZÍE s. f. dilatare a intestinului. (< fr. entérectasie) Vezi definitia »

EBULIOSCOPÍE, s. f. Metodă fizico-chimică de determinare a maselor moleculare ale componentelor dizolvate dintr-o soluție, care se bazează pe proprietatea soluțiilor de a fierbe la temperaturi mai înalte decât dizolvantul pur. [Pr.: -li-o-] – Din fr. ébullioscopie. Vezi definitia »

LABIRINTECTOMÍE s. f. excizie a labirintului urechii. (< fr. labyrinthectomie) Vezi definitia »

HEMIPLEGÍE s.f. Paralizie a unei jumătăți laterale a corpului; hemiplexie; hemipareză. [Gen. -iei. / < fr. hémiplégie, cf. gr. hemi – jumătate, plege – lovitură]. Vezi definitia »

habadíe (habadíi), s. f. – (Munt., Olt.) Bălării, buruieni, mărăciniș. – Var. hăbădie. Sl. habotija (Candrea; Scriban). – Der. habadic (var. hăbădic, hapatic, hebe(l)ti(u)c), s. n. (frunze uscate); hăbăticar, s. n. (bălării, tufiș). Vezi definitia »