BĂBICIU, com. în jud. Olt, în lunca Oltului; 2.727 loc. (1991). Vezi definitia »

OFÍCIU s. n. 1. serviciu (administrativ); local, birou al acestui serviciu. ♦ ~ diplomatic = misiune diplomatică pe lângă o organizație internațională; din ~ = fără a fi cerut, ca un serviciu obligatoriu; (în mod) oficial. 2. funcție, îndatorire, slujbă. 3. (pl.) servicii, ajutoare, înlesniri. ♦ bune ĩi = intervenție diplomatică a unui stat în vederea împăcării unor state în litigiu sau beligerante. 4. slujbă religioasă. 5. mică încăpere lângă sufragerie, în care se depozitează cele necesare pentru servirea mesei. (< lat. officium, germ. Offizium, fr. office) Vezi definitia »

REDEMPTÓRIU, -OÁRE adj. care asigură redempțiunea; mântuitor, izbăvitor. (< fr. rédempteur, lat. redemptor) Vezi definitia »

NOBÉLIU s. n. Element chimic transuranic obținut pe cale artificială. – Din fr. nobelium. Vezi definitia »

chipíu (chipíe), s. n. – Șapcă militară. Fr. képi, din germ. Käppi. Probabil de la acest cuvînt provine cibică, s. f. (Trans. și Bucov., șapcă militară). Vezi definitia »