Definita cuvantului parigorie
PARIGORÍE, parigorii, s. f. (Înv. și reg.) 1. Mângâiere, consolare. ◊ Loc. adv. În (sau de-o) parigorie = ca să facă pe voia cuiva, de hatârul cuiva; p. ext. de formă, într-o doară. 2. Prostie, aiureală, zăpăceală. – Din ngr. parighoría.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu parigorie
mâzgăríe s.f. (reg.) alunecuș, polei. Vezi definitia »
MIATONÍE s.f. Absență a tonusului muscular. [Gen. -iei. / < fr. myatonie, cf. gr. mys – mușchi, a – fără, tonos – tonus]. Vezi definitia »
combinație, combinații s. f. 1. (deț.) schimb de țigări efectuat între deținuți. 2. aranjament; înțelegere. Vezi definitia »
chițimíe (chițimíi), s. f. – Colibă. – var. (rar) chițumie. Origine necunoscută. După DAR și Scriban, în legătură cu chițibuș. Mai curînd der. de la chimiță, s. f. (cușcă), cuvînt aproape necunoscut (este menționat numai de Damé); chițimie, care ar fi rezultatul unei metateze, se folosește în Munt. Vezi definitia »
BUNĂVÓIE s. f. (În expr.) De bunăvoie sau de bunăvoia mea (sau ta etc.) = nesilit de nimeni, din inițiativă proprie; de la sine, singur. – Din bună + voie. Vezi definitia »