MERITOCRAȚÍE, meritocrațíi, s. f. 1. Sistem în care se aleg persoanele talentate, cu scopul de a fi promovate pe baza realizărilor obținute. 2. Colectiv de conducere ales după criterii intelectuale. (cf. engl. meritocracy < merit + -o- + -cracy = -crație) [MW] Vezi definitia »

CONÍDIE, conidii, s. f. Spor imobil care asigură înmulțirea asexuată a ciupercilor mai evoluate. – Din fr. conidie. Vezi definitia »

MELANODERMÍE s. f. pigmentație excesivă a pielii în urma unor afecțiuni cronice. (< fr. mélanodermie) Vezi definitia »

ANARHÍE s. f. Stare de dezorganizare, de dezordine, de haos, într-o țară, într-o instituție etc.; nesupunere, indisciplină a individului față de o colectivitate organizată. ♦ Stare a producției, proprie regimului capitalist, în care (din cauza proprietății private asupra mijloacelor de producție) activitatea de producție socială este neplanificată și nedirijată, ducând la crize periodice și la șomaj. – După fr. anarchie (< gr.). Vezi definitia »

RINOIATRÍE s.f. Terapie a afecțiunilor nazale. [Pron. -no-ia-. / < it. rinoiatria]. Vezi definitia »