COMPARATÍV, -Ă adj. 1. bazat pe comparație; pentru o comparație. ♦ metodă ~ă = metodă de cercetare în lingvistica istorică, constând în reconstituirea faptelor de limbă din trecut, nescrise, prin compararea metodică a unor fapte corespunzătoare de mai târziu din diferite limbi existente; gramatică ~ă = disciplină care studiază, prin comparație, structura gramaticală a limbilor înrudite. 2. (gram.) grad ~ (și s. n.) = formă a adjectivului și a adverbului care exprimă superioritatea, inferioritatea sau egalitatea între mai multe obiecte. (< fr. comparatif, lat. comparativus) Vezi definitia »

LÁITMOTIV s.n. Motiv, temă muzicală care caracterizează un personaj, o situație și care se reia ori de câte ori apar în scenă sau este vorba de persoanele sau situațiile respective; (p. ext.) fragment, motiv muzical care se repetă. ♦ (Fig.) Idee de bază a unei opere literare etc., care se repetă de mai multe ori. [Pron. lait-mo-, pl. -ve, -vuri, var. leitmotiv s.n. / < germ. Leitmotiv, fr. leitmotiv]. Vezi definitia »

OSTENTATÍV, -Ă adj. cu ostentație; provocator; ostentatoriu. (< germ. ostentativ, it. ostentativo) Vezi definitia »

AGRESÍV, -Ă adj. 1. care săvârșește o agresiune; provocator; irascibil. 2. (despre substanțe) care atacă chimic corpurile. (< fr. agressif) Vezi definitia »

OSTENSÍV, -Ă, ostensívi, -e, adj. Care caută a se arăta, a se remarca; care nu se ascunde. (< fr. ostensiv) Vezi definitia »