ICONOLÁTRU, -Ă, iconolatri, -e, s. m. și f. (Livr.) Persoană care se închină la icoane. – Din fr. iconolâtre. Vezi definitia »

CORIÁNDRU, coriandri, s. m. Plantă erbacee anuală din familia umbeliferelor, cu flori albe sau roz, cu miros pătrunzator și fructe în formă de globulețe, bogate în uleiuri eterice, fapt pentru care semințele uscate se întrebuințează în industria farmaceutică, a parfumurilor sau drept condiment (Coriandrum sativum). [Pr.: -ri-an-] – Din ngr. koríandron. Vezi definitia »

HEXAÉDRU, hexaedre, s. n. Poliedru cu șase fețe. [Var.: exaédru s. n.] – Din fr. hexaèdre. Vezi definitia »

AZOTOMÉTRU s.n. Aparat pentru determinarea volumului de azot rezultat din arderea unei substanțe organice. [< germ. Azotometer, cf. fr. azotimètre]. Vezi definitia »

TELEFONOMÉTRU s.n. Contor care indică numărul și durata convorbirilor telefonice taxate. [< fr. téléphonomètre]. Vezi definitia »