Definita cuvantului ancoră
ANCORĂ, ancore, s. f. 1. Piesă grea de metal cu brațele ca niște gheare, care se coboară cu un lanț, o frânghie sau o parâmă de pe o navă în fundul apei, unde se agață pentru a ține nava în loc. ◊ Expr. A arunca ancora = a ancora; a se opri. A ridica ancora = a pleca în călătorie (cu o navă). 2. Bară (de metal) în formă de T sau de X care împiedică un zid să se dărâme. ♦ Cablu care fixează stâlpi, coșuri înalte de fabrică. – Din it., lat. ancora.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ancoră
POLIACHÉNĂ s.f. Fruct compus din mai multe achene. [Pron. -li-a-. / < fr. polyakène]. Vezi definitia »
alícă / alíce s. f., g.-d. art. alícei; pl. alíce Vezi definitia »
GÚBĂ, gube, s. f. (Reg.) Sarică; suman (mițos). – Din magh. guba. Vezi definitia »
BANDERÓLĂ s.f. 1. Steguleț (de lance, de catarg etc.). 2. Bandă de hârtie lipită în jurul unei cutii, unei cărți etc. ♦ Bandă de pânză care se poartă la braț ca semn de recunoaștere, pentru a arăta că cel care o poartă are anumite însărcinări etc. [< fr. banderole, it. banderuola]. Vezi definitia »
GĂÚNĂ, găuni, s. f. (Reg.) Gaură (mică) în pământ. – Lat. *cavo, -onis. Vezi definitia »