ȘLIF s.n. Porțiunea șlefuită a unei piese, a unui aparat etc. [< germ. Schliff]. Vezi definitia »

ȘTRÁIF s.n. Dungă, bandă, linie, fâșie. ♦ (Filat.) Sistem de colecționare în care dispoziția mărcilor este în linie dreaptă. [Pron. ștraif, pl. -furi. / < germ. Streif]. Vezi definitia »

ȘTRAIF s. n. dungă, bandă, linie, fâșie. ◊ ansamblu de mărci poștale, detașate dintr-o coală, dispuse în linie dreaptă. (< germ. Streif) Vezi definitia »

APOCRÍF, -Ă I. adj. (despre documente, scrieri) atribuit în mod fals unui alt autor; neautentic. II. s. n. scriere religioasă nerecunoscută de canoane. (< fr. apocryphe, lat. apocryphus) Vezi definitia »

ZARÍF, -Ă, zarifi, -e, adj. (Înv.) Frumos, strașnic. – Din tc. zarïf. Vezi definitia »