MIRÁRE, mirări, s. f. Faptul de a (se) mira. 1. Nedumerire; surprindere. ◊ Loc. adj. și adv. De mirare = surprinzător, uimitor. ◊ Expr. N-ar fi de mirare să... = e posibil să..., ne putem aștepta să... (Pop.) A-i fi cuiva de(-a) mirare(a) = a fi nedumerit, surprins, a se mira. 2. (Înv.) Admirație. ◊ Loc. adj. (Vrednic) de mirare = care merită admirație; minunat, admirabil. – V. mira¹. Vezi definitia »

SISTEMATIZÁRE, sistematizări, s. f. Acțiunea de a sistematiza și rezultatul ei; aranjare, ordonare, clasare (a unui material) după un anumit sistem. ♦ Ansamblu de măsuri tehnice, economice și legislative referitoare la spațiile de locuit, la desfășurarea activității, la repaus, la circulația oamenilor etc., care au drept scop asigurarea unor condiții de viață optime pentru populația de pe un anumit teritoriu. ♦ Ramură a urbanismului care se ocupă cu proiectarea și reorganizarea științifică a așezărilor urbane și rurale în scopul creării condițiilor optime de viață pentru populație. – V. sistematiza. Vezi definitia »

CONTRABALANSÁRE, contrabalansări, s. f. Acțiunea de a contrabalansa; egalare, cumpănire, echilibrare. – V. contrabalansa. Vezi definitia »

ORDONANȚÁRE, ordonanțări, s. f. Acțiunea de a ordonanța și rezultatul ei. – V. ordonanța. Vezi definitia »

AUTOMATIZÁRE s.f. Acțiunea de a automatiza și rezultatul ei; utilizare a automatelor în procesul de producție. [Pron. a-u-. / < automatiza]. Vezi definitia »