ASCOLICHÉNE s. n. pl. clasă de licheni dintr-o ciupercă și o algă verde sau albastră. (< fr. ascolichenes) Vezi definitia »

COLIZIÚNE s. f. 1. lovire, ciocnire de tendințe, forțe, de interese contrare; conflict. 2. izbire puternică între două corpuri care se mișcă în sensuri opuse. ◊ (fig.) încăierare, confruntare. ◊ abordaj. 3. ~ omonimică = întâlnire a două sau mai multe cuvinte omonime. (<fr. collision, lat. collisio) Vezi definitia »

CONCREȚIÚNE s. f. depunere care se formează în rocile sedimentare prin concentrarea substanțelor minerale din soluții apoase în jurul unui corp străin; sinter. ◊ formațiune din precipitări de săruri în țesuturi sau organe cavitare. (< fr. concretion, lat. concretio) Vezi definitia »

PROMPTITÚDINE s.f. Repeziciune, iuțeală în executarea unui lucru; punctualitate. [Cf. fr. promptitude]. Vezi definitia »

INCOMPLETÚDINE s. f. (psih.) sentiment de insatisfacție, de neîmplinire, la unii psihastenici. (< fr. incomplétude) Vezi definitia »