COPĂCÉL, copăcei, s. m. Diminutiv al lui copac. ◊ Expr. (Adverbial) A sta (sau a merge, a umbla etc.) copăcel = a sta (sau a merge etc.) pe picioare, drept (și încet, cu grijă). – Copac + suf. -el. Vezi definitia »

PĂTRUNJÉL, pătrunjei, s. m. Plantă erbacee legumicolă, cu tulpina înaltă, cultivată pentru rădăcina pivotantă, albă și pentru frunzele ei aromate, întrebuințate în alimentație și în medicina populară (Petroselinum hortense); p. restr. frunzele sau rădăcina acestei plante. ◊ Compuse: pătrunjel-de-câmp = numele a două specii de plante erbacee, cu frunzele la baza tulpinii și cu florile albe sau trandafirii, a căror rădăcină este întrebuințată în medicină (Pimpinella saxifraga și major); pătrunjelul-câinelui = plantă erbacee mică, otrăvitoare, cu frunze ca ale mărarului și cu flori albe (Aethusa cynapium). – Din lat. petroselinum. Vezi definitia »

HISTEROCÉL s. n. hernie a uterului. (< fr. hystérocèle) Vezi definitia »

Crăstitél s.m. sg. (înv.) Ioan Botezătorul. Vezi definitia »

ANTIGÉL s.n. Soluție care se adaugă în apa de răcire a motoarelor cu ardere internă pentru a-i coborî punctul de înghețare. ♦ Anticongelant. [Pl. -luri. / cf. fr. antigel]. Vezi definitia »