Definita cuvantului planor
PLANÓR, planoare, s. n. 1. Aparat de zbor fără motor, la care deplasarea se realizează datorită unor factori meteorologici (curenți de aer) sau de relief (zbor de pantă). 2. Osatura generală a unei aeronave, cuprinzând în special organele asupra cărora se exercită forțele aerodinamice. – Din fr. planeur.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu planor
FĂPTUITÓR, -OÁRE, făptuitori, -oare, s. m. și f. 1. Făptaș. 2. (Rar) Persoană care făptuiește, realizează ceva. [Pr.: -tu-i-] – Făptui + suf. -tor. Vezi definitia »
BOTIȘÓR, botișoare, s. n. Diminutiv al lui bot. Vezi definitia »
PROPUNĂTÓR, -OÁRE, propunători, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care face o propunere. – Propune + suf. -ător. Vezi definitia »
RADIOEMIȚĂTÓR s. n. instalație cu care se emit și se transmit în spațiu unde electromagnetice; emițător radio. (după fr. radioémetteur) Vezi definitia »
IMBROHÓR, imbrohori, s. m. Persoană trimisă de sultan în țările noastre cu înalte misiuni politice. – Din tc. imbrohor. Vezi definitia »