JUSTIFICÁȚIE s. f. justificare. (< fr. justification, lat. iustificatio) Vezi definitia »

SUBSPÉCIE s.f. Subdiviziune a unei specii. [Gen. -iei. / < sub- + specie, după fr. sous-espèce]. Vezi definitia »

ZGẤTIE, zgấtii, s. f. ~; denumire dată unui copil capricios, mofturos, năzuros. (din zgâț-, prob. cuv. identic cu zgatie) Vezi definitia »

POLARIZÁȚIE, polarizații, s. f. Stare a unui corp sau a unui sistem fizic care prezintă proprietatea de polaritate sau care a suferit o polarizare. ◊ Polarizație electrică = stare a unui corp sau a unui sistem fizic care posedă cel puțin doi poli electrici (plus și minus). Polarizația luminii = stare a unui fascicul luminos în care toate radiațiile electromagnetice componente au aceeași direcție de oscilație. Polarizație cromatică = ansamblul figurilor de interferență, colorate viu, obținute la cercetarea în lumină polarizată a unui cristal birefringent cu ajutorul unui polariscop. ♦ Mărime vectorială care caracterizează starea de polarizație a unui corp sau a unui mediu. – Din fr. polarisation. Vezi definitia »

HIPERCHINEZÍE s. f. exagerare a funcției motorii a diferitelor organe cavitare sau a mușchilor striați. (< fr. hyperkinésie) Vezi definitia »