NETEMEINICÍE, netemeinicii, s. f. Lipsă de temeinicie; spec. viciu al unei hotărâri date de un organ de jurisdicție, care constă fie în greșita sau incompleta stabilire a faptelor, fie în lipsa de motivare, fie într-o motivare contradictorie sau în nefondarea ei pe un articol de lege. – Ne- + temeinicie. Vezi definitia »

LOCÚȚIE s.f. v. locuțiune. Vezi definitia »

GRĂDINĂRÍE, (2) grădinării, s. f. 1. Grădinărit. 2. Grădină (1). – Grădinar + suf. -ie. Vezi definitia »

MICROPRODÚCȚIE s. f. producție de serie mică (< micro¹- + producție) Vezi definitia »

INCARCERÁȚIE s. f. 1. (Livr.) Încarcerare. 2. (Med.) Strangulare a unei hernii. – Din fr. incarcération. Vezi definitia »