MONOȘÍNĂ, monoșine, s. f. Cale de rulare pentru tracțiune terestră sau suspendată care folosește o singură șină; monorai. – Mono- + șină (după fr. monorail). Vezi definitia »

UZÍNĂ s. f. 1. unitate industrială mare, organizată pe bază de diviziune a muncii, în care se fac în special lucrări de utilaj, se produc semifabricate sau materiale pentru alte industrii, pentru fabrici etc. 2. centrală de forță furnizoare de energie electrică, termică, de apă etc. (< fr. usine) Vezi definitia »

ȘPĂCLUIÁLĂ, șpăcluieli, s. f. 1. Faptul de a șpăclui. 2. Strat subțire de ipsos sau de chit care se aplică pe tencuială sau pe lemnărie cu ajutorul șpaclului. [Pr.: -clu-ia-] – V. șpăclui. Vezi definitia »

CANTILÉNĂ s.f. 1. Compoziție muzicală simplă cu ritm uniform. 2. (Lit.) Poem epico-liric, cu subiect grav și sentimental. [< it. cantilena, cf. fr. cantilène]. Vezi definitia »

PASTÍȘĂ, pastișe, s. f. Lucrare literară, muzicală sau plastică, de obicei lipsită de originalitate și de valoare, în care autorul preia servil temele sau mijloacele de expresie ale unui mare creator; imitație, copie. – Din fr. pastiche. Vezi definitia »