Definita cuvantului pleură
PLÉURĂ, pleure, s. f. Membrană seroasă care învelește plămânii și căptușește pereții cavității toracice. [Pr.: ple-u-] – Din lat., ngr., it. pleura, fr. pleure.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu pleură
a-și scoate nasul la iveală expr. a apărea, a se înfățișa. Vezi definitia »
TOXINOGENÉZĂ s. f. elaborare de toxine. (< fr. toxinogenèse) Vezi definitia »
GÓMĂ1, gome, s. f. 1. Tumoare cu aspect de noduli, de natură infecțioasă sau parazitară, care apare pe piele, ficat etc. 2. Secreție cu aspect vâscos produsă de unele plante sub acțiunea bacteriilor parazite. – Din fr. gomme. Vezi definitia »
ráblă (ráble), s. f. – 1. Hîrb, obiect stricat. – 2. Gloabă, mîrțoagă. Origine incertă. Trebuie să fie pus în legătură cu sb. rabatno „în stare proastă”, rabljenje „uz”; dar lipsește veriga apropiată. Legătură cu săs. Rabel „pleavă, praf” (Drăganu, Dacor., IV, 773) pare mai puțin probabilă. – Der. răblări, vb. (a se ponosi; a se uza); rablagiu, s. m. (hodorog), cu suf. -giu; rablagi, vb. (a se strica, a se deteriora), de la cuvîntul anterior (după Graur, BL, XIV, 110, prin contaminare cu damblagi). Vezi definitia »
SIRVÉNTĂ s.f. Poezie a trubadurilor, cu conținut războinic sau satiric. [< fr. sirvente, pron. sirvent]. Vezi definitia »