DEFICIÉNT, -Ă I. adj. în deficit; care produce mai puțin decât trebuie. II. s. m. f. cel care prezintă o insuficiență mintală, motrice sau senzorială. (< fr. déficient, lat. deficiens) Vezi definitia »

MONTÁNT, -Ă, montanți, -te, adj., s. m. 1. Adj. Ridicat în sus, înălțat, înalt. 2. S. m. Bară de lemn sau de metal care se așază vertical într-o construcție și care servește ca piesă de susținere. – Din fr. montant. Vezi definitia »

FRAGRÁNT, -Ă adj. cu miros plăcut, parfumat. (< fr. fragrant, lat. fragrans) Vezi definitia »

a o rupe în sentiment expr. a avea o pagubă mare. Vezi definitia »

VICARIÁNT, -Ă adj. 1. (biol.; despre specii) care se substituie reciproc, trăind în areale diferite. 2. (despre un organ anatomic) capabil de a compensa insuficiența unui alt organ. (< fr. vicariant) Vezi definitia »