HICLENÍE, hiclenii, s. f. Denumire dată în vechiul drept românesc trădării, feloniei. – Hiclean + suf. -ie. Vezi definitia »

PROSTÍE, prostii, s. f. 1. Starea celui lipsit de inteligență sau de învățătură, starea omului prost; (concr.) faptă, comportare, vorbă care denotă o astfel de stare. 2. Vorbă, faptă sau lucru lipsite de seriozitate, de importanță; fleac; absurditate, inepție. – Prost + suf. -ie. Vezi definitia »

BĂRBÍE, bărbii, s. f. 1. Parte a feței formată de proeminența maxilarului inferior; barbă. ◊ Bărbie dublă = gușa de sub bărbie la persoanele grase. 2. Parte cărnoasă care atârnă sub falca de jos la unele animale. ♦ (La pl.) Cele două lame roșii, cărnoase, care atârnă de o parte și de alta sub ciocul găinilor. 3. Dispozitiv de lemn aplicat la baza viorii, pe care se sprijină bărbia (1) violonistului. – Barbă + suf. -ie. Vezi definitia »

EROTOPATÍE s. f. denumire generică pentru orice tulburare în sfera pulsiunilor sexuale. (< eroto- + -patie) Vezi definitia »

MIRINGOPLASTÍE s. f. refacere chirurgicală a membranei timpanului. (< fr. myringoplastie) Vezi definitia »