Definita cuvantului vernacular
VERNACULÁR, -Ă adj. (Liv.) Care este propriu unei țări. [< fr. vernaculaire, cf. lat. vernaculus – indigen].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu vernacular
TRAMCÁR s.n. Vehicul tras de cai, folosit în trecut pentru transportul în comun, în orașe. [< engl. tram-car]. Vezi definitia »
MINIDICȚIONÁR, minidicționare, s. n. Dicționar cu inventar restrâns. [Pr.:-ți-o-] – Mini1- + dicționar. Vezi definitia »
GRAFIÁR s. n. etui în care se țineau stiletele, grafiurile etc. (< lat. graphiarium) Vezi definitia »
GEMIPÁR, -Ă adj. care poartă muguri. (< fr. gemmipare) Vezi definitia »
plitár, plitári, s.m. (înv.) persoană care face plite pentru mașinile de gătit. Vezi definitia »