BONITÁTE s. f. 1. încredere pe care o inspiră cineva atunci când solicită un credit; solvabilitate. 2. capacitate a unui teren, a unei ape etc. de a da o anumită producție prin exploatare. (< germ. Bonität) Vezi definitia »

CUPIDITÁTE s. f. lăcomie de bani, sete de câștig. (< fr. cupidité, lat. cupiditas) Vezi definitia »

BONITÁTE s.f. 1. Calitatea unei zone forestiere de a produce arboreturi mai bune sau mai slabe din punctul de vedere al producției la hectar în material lemnos. 2. (Fin.) Solvabilitate, capacitate de plată și de credit. [< germ. Bonität, cf. lat. bonitas]. Vezi definitia »

robéște adv. (înv.) ca un rob, supus, devotat. Vezi definitia »

INFÁNTE, -Ă s.m. și f. Titlu dat copiilor regilor Spaniei (și ai Portugaliei) în afară de primul născut. [< sp. infante]. Vezi definitia »