ștric¹, ștrici, s.m. și ștrícuri, s.n. (reg.) 1. (s..m.) linie la termometru. 2. (s.n.) grad alcoolic. Vezi definitia »

PROTEOLÍTIC, -Ă, proteolitici, -ce, adj. (Med.) Referitor la proteoliză, de proteoliză. [Pr.: -te-o-] – Din fr. protéolitique. Vezi definitia »

MERTÍC, mertice, s. n. 1. Măsură veche pentru cereale, egală cu circa 1-2 ocale. ♦ Cantitate de cereale sau de făină cuprinsă într-un mertic (1). 2. (Înv.) Plată în natură (sau în bani) care se lua la mori pentru măcinat; p. restr. rație, porție de mâncare. ◊ Expr. A(-și) lua (sau a da cuiva) merticul = a primi (sau a da) o bătaie. [Pl. și: merticuri] – Din magh. mérték. Vezi definitia »

BISIMÉTRIC, -Ă, bisimetrici, -ce, adj. Cu două planuri de simetrie. – Din fr. bisymétrique. Vezi definitia »

TELEFOTOGRÁFIC, -Ă, telefotografici, -ce, adj. Referitor la telefotografie, de telefotografie, din telefotografie. – Din fr. téléphotographique. Vezi definitia »