PARACRONÍSM s.n. (Rar) Greșeală constând în a situa un eveniment mai târziu decât a avut loc în realitate. [< fr. parachronisme]. Vezi definitia »

WEISMANNÍSM s.n. Teorie în biologie care postulează separarea organismului în două părți distincte: germenul, substanța ereditară, localizată în celulele sexuale, și soma, corpul, inert din punct de vedere genetic, afirmând independența absolută a germenului față de soma. [Pr. vais-] (din engl. weismannism, după August Weismann (1834-1914), biolog german) Vezi definitia »

INDUSTRIALÍSM s.n. Sistem care consideră dezvoltarea industriei drept obiectiv principal al economiei; tendința spre industrializare. ♦ Teorie economică potrivit căreia, în opoziție cu agrarianismul, se acordă prioritate dezvoltării industriei. [Pron. -tri-a-. / cf. fr. industrialisme]. Vezi definitia »

MAHALAGÍSM, mahalagisme, s. n. Vorbă sau expresie caracteristică oamenilor de la periferie; p. ext. obișnuința de a colporta informații (răutăcioase) la adresa cuiva; bârfeală, clevetire; vorbe astfel colportate. – Mahalagiu + suf. -ism. Vezi definitia »

HEPATÍSM s. n. insuficiență biliară. (< fr. hépatisme) Vezi definitia »