OCAZIONALÍSM s.n. Concepție idealist-teologică din sec. XVII, care încerca să învingă, prin invocarea intervenției directe a divinității, inexplicabilitatea interacțiunii dintre suflet și corp. [Pron. -zi-o-. / cf. fr. occasionnalisme, it. occasionalismo]. Vezi definitia »

NANÍSM s. n. 1. Anomalie caracterizată prin creștere insuficientă în înălțime raportată la media vârstei și a speciei sau a rasei respective. 2. Încetinire sau oprire a creșterii plantelor ca rezultat al unor condiții nefavorabile sau al acțiunii unor agenți patogeni. – Din fr. nanisme. Vezi definitia »

GATÍSM s.n. Ramolisment (datorat vârstei înaintate sau unei paralizii). [< fr. gâtisme]. Vezi definitia »

SIBARITÍSM s. n. (Livr.) Lux excesiv și desfrâu. – Din fr. sybaritisme. Vezi definitia »

BUDÍSM s. n. religie asiatică, care, considerând viața un izvor de iluzii și suferințe, propovăduiește renunțarea la orice plăceri și atingerea repaosului absolut (nirvana) prin contemplare și asceză. (< fr. bouddhisme) Vezi definitia »