VALERIÁNIC adj.m. Acid valerianic = lichid incolor cu miros neplăcut, extras din valeriană (1), care se întrebuințează în diverse sinteze chimice. [Pron. -ri-a-. / < fr. valérianique]. Vezi definitia »

dric (drícuri), s. n. – 1. Centru, punct central. – 2. Scheletul de sus al unui car. – 3. Car mortuar. Origine incertă. Pare a proveni din mag. derék „centru” (Tiktin; Scriban; Gáldi, Dict., 89), care ar fi cuvînt identic cu tc. direk, cf. direc. Cf. și sb. drek „încărcătura unei căruțe”. – Der. dricar, s. m. (funcționar de pompe funebre); dricar, s. n. (Banat, pătură), din mag. derekal; dricală, s. f. (Banat, plapumă), cuvînt identic cu cel anterior (cf. Gáldi, Dict., 125); îndrica, vb. refl. (a se așeza peste), pe care DAR îl derivă de la ridica, și Graur, BL, VI, 154, de la sensul 2, atribuindu-i accepția de „a pune, a așeza”. Vezi definitia »

BIOGEOGRÁFIC, -Ă adj. Referitor la biogeografie. [< fr. biogéographique]. Vezi definitia »

PROFÉTIC, -Ă adj. De profet; prezicător. [Cf. fr. prophétique]. Vezi definitia »

ȘTIINȚÍFIC, -Ă adj. De știință, referitor la știință, bazat pe principiile științei. [Pron. ști-in-. / < fr. scientifique, după știință]. Vezi definitia »