Definita cuvantului bijectiv
BIJECTÍV, -Ă adv. (Mat.; despre funcții) Care este în același timp surjectivă și injectivă. [< fr. bijectif].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu bijectiv
CONTRACEPTÍV, -Ă adj., s. n. anticoncepțional. (< fr. contraceptif) Vezi definitia »
RETÍV, -Ă adj. îndărătnic; dificil, greu de stăpânit; (despre un animal) care nu vrea să înainteze. (< fr. rétif) Vezi definitia »
RESTAURATÍV, -Ă adj. referitor, pentru restaurare. (< germ. restaurativ) Vezi definitia »
OFENSÍV, -Ă I. adj. care atacă; cu caracter de ofensivă (II). ◊ agresiv. II. s. f. 1. formă principală a acțiunilor de luptă, înaintarea către obiectiv, cu scopul de a-l nimici pe inamic; atac. ◊ (sport; în jocurile cu mingea) atac susținut al unei echipe împotriva echipei adverse. 2. (fig.) acțiune puternică ce urmărește a realiza ceva. (< fr. offensif, /II/ offesnive, it. offensiva, germ. Offensive) Vezi definitia »
NEPRODUCTÍV, -Ă, neproductivi, -e, adj. (Despre terenuri, soluri) Care nu rodește, neroditor; care rodește puțin, sărac. – Ne- + productiv. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z