tíndă (tinzi), s. f. – 1. Prispă, pridvor, cerdac la casele țărănești. – 2. Atrium, pronaos, coridor. – Mr. tendă, tentă „cort”. Lat. tĕnda (Densusianu, Rom., XXXIII, 287; Pușcariu 1737; Iordan, Dift., 108; Byhan 36; REW 8639; Philippide, II, 656), cf. it., prov., cat. tenda, sp. tienda și tinde. Der. din ngr. τέντα (Cihac, II, 706) sau din sl. tenta (Miklosich, Fremdw., 132) nu este probabilă. Vezi definitia »

prostăláncă s.f. (reg.) femeie proastă, toantă, nătângă. Vezi definitia »

păpușeáscă s. f. (pl. păpușești) Vezi definitia »

COMPARATÍSTICĂ s. f. metoda, concepția comparatiștilor. (< it. comparatistica) Vezi definitia »

COLANGIOLITIÁZĂ s. f. prezența de calculi (II) în canalele biliare. (< fr. cholangiolithiase) Vezi definitia »