FOCOMÉTRU s. n. aparat folosit în focometrie. (< fr. focomètre) Vezi definitia »

METROMÉTRU s.n. (Rar) Metronom. [< fr. métromètre]. Vezi definitia »

RÓSTRU, rostruri, s. n. 1. Organ bucal la unele insecte (muște, ploșnițe etc.), alungit în formă de trompă. 2. Prelungire cartilaginoasă a botului rechinilor și altor animale. 3. Un fel de ghimpe frontal al cefalotoracelui la unii raci. – Din lat. rostrum, fr. rostre. Vezi definitia »

LACÚSTRU, -Ă adj. referitor la lacuri; care trăiește sau crește în lacuri. ◊ locuințe ~e = locuințe (preistorice) pe stâlpi la marginea sau în mijlocul lacurilor; formație ~ă = formație geologică din depuneri pe fundul unei ape dulci. (< fr. lacustre, lat. lacustris) Vezi definitia »

VOLTAMPERMÉTRU s. n. 1. instrument pentru măsurarea produsului dintre valorile efective ale intensității și ale tensiunii unui curent electric alternativ. 2. instrument fotoelectric folosit succesiv ca voltmetru și ampermetru pentru curent continuu. (< fr. voltampèremètre) Vezi definitia »