SFÂRÂIÁLĂ, sfârâieli, s. f. Sfârâit. [Pr.: -râ-ia-] – Sfârâi + suf. -eală. Vezi definitia »

LITOGENÉZĂ s. f. 1. totalitatea proceselor de formare a rocilor sedimentare. 2. (med.) proces de formare a calculilor (II). (< fr. lithogenèse) Vezi definitia »

FASCÍNĂ, fascine, s. f. Mănunchi de nuiele sau de ramuri subțiri, legat din loc în loc cu sârmă, uneori umplut cu piatră, moloz sau pământ, folosit la întărirea terasamentelor, la construirea digurilor sau a drumurilor în regiunile mlăștinoase și la alte lucrări făcute în terenurile desfundate; fascie¹ [Var.: fașínă s. f.] – Din it. fascina, fr. fascine. Vezi definitia »

PANCREATÍNĂ s. f. Substanță extrasă din pancreasul animalelor și folosită în tratamentul tulburărilor intestinale. [Pr.: -cre-a-] – Din fr. pancréatine. Vezi definitia »

SCALÉTĂ s. f. (cinem.) scenariu de film, cu indicația succesiunii momentelor principale ale acțiunii. (< it. scaletta) Vezi definitia »