chiftí (-tesc, -ít), vb. – 1. A ieși la suprafață, a se ivi apa dintr-un pămînt excesiv de umed. – 2. A fierbe. Creație expresivă (DAR). Cihac, II, 258 încearcă să o explice prin piști. – Der. chifteală, s. f. (zgomotul mersului pe pămînt mlăștinos). Vezi definitia »

HOHOTÍ, hohotesc, vb. IV. Intranz. A izbucni zgomotos în râs sau în plâns; a râde sau a plânge tare, zgomotos. ♦ Fig. (Despre o vale, o pădure etc.) A răsuna puternic și prelung; a vui. – Din sl. hohotati. Vezi definitia »

ZĂMINTÍ, zămintésc, vb. IV. Tranz. (Înv., Mold.) A amesteca, a încurca. (din sl. zamęntiti, cf. sŭmęntiti > sminti; cf. pol. zamęcić, slovac. zametiti) Vezi definitia »

prâscâtí, pers. 3 sg. prâscâtéște, vb. IV (reg.; despre fusul de tors) a sfârși (când se toarce cu el); a prâsni, a prăznăvi, a prănăli. Vezi definitia »

BETTI, Ugo (1892-1953), poet și dramaturg italian. Drame psihologice („Delict în Insula caprelor”, „Corupție la Palatul de Justiție”). Vezi definitia »