Definita cuvantului clorotic
CLORÓTIC, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de cloroză; (p. ext.) anemic, palid; lipsit de vigoare. ♦ (Bot.; despre organe) Îngălbenit din cauza lipsei de clorofilă. [< fr. chlorotique].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu clorotic
ȘTIINȚIFICO-FANTÁSTIC, -Ă adj. (despre literatură, film) în care fantasticul este tratat prin amănunte științifice; science-fiction. (< științific + fantastic) Vezi definitia »
ENEOLÍTIC s. n. Ultima fază a neoliticului, caracterizată prin folosirea uneltelor de piatră, de os etc. și a uneltelor și podoabelor de aramă. [Pr.: -ne-o-] – Din fr. énéolithique. Vezi definitia »
MEDIÁTIC, -Ă I. adj. referitor la mediatică. II. s. f. utilizarea informaticii în tehnicile de comunicare. (< fr. médiatique) Vezi definitia »
NEOGRAMÁTIC, -Ă adj. Referitor la principiile și la metodele școlii neogramatice. ◊ Școală neogramatică = curent apărut în a doua jumătate a sec. XIX, fundat de lingviștii germani Osthoff și Brugmann, care pune accent pe cercetarea limbilor vii și pe legile fonetice, dar care nu s-a putut ridica la conceperea limbii ca un fenomen social. // s.m. Adept al acestei școli. [După germ. Junggrammatiker, fr. néo-gramairien, it. neogrammatico]. Vezi definitia »
chertíc (chertéc), chertícuri (chertécuri), s.n. (reg., înv.) 1. crestătură pe răboj. 2. răboj, țincușă. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z