PLATINÍT s. n. aliaj de oțel și nichel, la fabricarea electrozilor unor lămpi electrice, la unele piese de radio etc. (< fr. platinite) Vezi definitia »

DOLERÍT s.n. (Geol.) Rocă magmatică efuzivă, având compoziția bazaltului, de care se deosebește însă prin lipsa olivinei. [< germ. Dolerit]. Vezi definitia »

slimuít², slimuítă, adj. (reg.) slinos, plin de slin. Vezi definitia »

PORTCUȚÍT s. n. dispozitiv al unei mașini-unelte în care se fixează unul sau mai multe cuțite în poziția dorită. (după fr. porte-couteau) Vezi definitia »

ARĂMÍT, -Ă, arămiți, -te, adj. (Despre obiecte de metal) Acoperit cu un strat de aramă; cuprat. – V. arămi. Vezi definitia »