EXTINCTÓR, -OÁRE, extinctori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care are proprietatea de a stinge. 2. S. n. Aparat care servește la stingerea incendiilor; stingător. – Din fr. extincteur, lat. extinctor, -oris. Vezi definitia »

MASTICATÓR adj.m. Mușchi masticator = mușchi care face posibilă măcinarea alimentelor. // s.n. Mașină servind la masticarea cauciucului. [< fr. masticateur]. Vezi definitia »

SATISFĂCĂTÓR, -OÁRE, satisfăcători, -oare, adj. Care satisface; mulțumitor; îndestulător; acceptabil. – Satisface + suf. -ător. Vezi definitia »

UREDOSPÓR s. m. (bot.) spor produs de rugina-grâului și care răspândește această boală. (< fr. urédonospore) Vezi definitia »

CURSÓR s. n. 1. piesă mobilă care alunecă pe o tijă, pe o riglă gradată etc. 2. (inform.) linie de subliniere clipitoare, afișată pe prima poziție liberă de un calculator. (< fr. curseur, lat. cursor) Vezi definitia »