HESSIÁN s. n. țesătură de iută cu legătură de pânză, folosită în tapițerie, la confecționarea sacilor și ca ambalaj. (< fr. hessian) Vezi definitia »

METAFIZICIÁN, -Ă s.m. și f. Adept al metafizicii, care se ocupă de metafizică. [Pron. -ci-an, pl. -ieni, -iene. / cf. fr. métaphysicien]. Vezi definitia »

ȚUȚUIÁN, țuțuieni, s. m. (Reg.) Cioban ardelean. [Pr.: -țu-ian] – Țuțui + suf. -an. Vezi definitia »

EOLIÁN, -Ă adj. acționat de vânt; anemogen. ♦ formație ~ă = formație geologică provenind din acțiunea de transport, sedimentare sau de eroziune a vântului; harpă ~ă = instrument muzical ale cărui corzi, întinse, sunt puse în vibrație sub acțiunea vântului. (< fr. éolien) Vezi definitia »

PREARIÁN, -Ă adj. anterior arienilor. (< fr. préaryen) Vezi definitia »