PURITANÍSM s. n. Numele unei secte prezbiteriene engleze care își întemeiază doctrina numai pe textul Bibliei; p. ext. rigurozitate exagerată privind respectarea preceptelor religioase și morale. – Din fr. puritanisme. Vezi definitia »

TAOÍSM s. n. direcție principală a filozofiei antice chineze, în cadrul căreia s-au manifestat două curente, unul materialist și altul idealist, după interpretarea dată noțiunii de „tao”. ◊ religie chineză, amalgam al cultului spiritelor naturii și ale strămoșilor, al ideilor lui Lao-dzî și al diverselor credințe. (< fr. taoïsme) Vezi definitia »

TRIALÍSM s. n. 1. sistem compus din trei elemente. 2. uniune a trei state autonome sub cârmuirea unui suveran. (< fr. trialisme) Vezi definitia »

SECENTÍSM s. n. manierism, prețiozism. (< it. secentismo) Vezi definitia »

ECHIDNÍSM s. n. intoxicație cu venin de șerpi. (< fr. échidnisme) Vezi definitia »