ACCIDENTÁRE, accidentări, s. f. Faptul de a (se) accidenta. – V. accidenta. Vezi definitia »

BISECTOÁRE, bisectoare, s. f. Linie dreaptă dusă prin vârful unui unghi și care împarte unghiul în două părți egale. – Din bisector. Vezi definitia »

NEÎNFRICÁRE s. f. Lipsă de teamă; vitejie, curaj, îndrăzneală. – Ne- + înfricare (rar „frică” < înfrica). Vezi definitia »

STĂPÂNÍRE, stăpâniri, s. f. Acțiunea de a (se) stăpâni și rezultatul ei. 1. Proprietate, posesiune. 2. Domnie, suveranitate; conducere, guvernare; dominație. ◊ Expr. A avea stăpânire asupra cuiva = a avea autoritate, ascendent moral asupra cuiva; a domina, a conduce. ♦ Putere, autoritate de stat; persoanele care reprezintă această autoritate. 3. Fig. Înfrânare, dominare a propriilor porniri, sentimente, etc. ◊ Expr. Stăpânire de sine = calm, sânge rece, cumpăt. – V. stăpâni. Vezi definitia »

REAPROVIZIONÁRE s.f. Acțiunea de a (se) reaproviziona și rezultatul ei. [< reaproviziona]. Vezi definitia »