Definita cuvantului bălțătură
BĂLȚĂTÚRĂ, bălțături, s. f. Pată de culoare deschisă la animalele bălțate. ♦ Obiect colorat țipător, cu culori multe și neasortate, încărcat. – Bălțat + suf. -ură.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu bălțătură
BRÂNDUȘÍȚĂ, brândușițe, s. f. (Rar) Brândușea. – Din brândușă + suf. -iță. Vezi definitia »
vâjâiálă s. f., g.-d. art. vâjâiélii; pl. vâjâiéli Vezi definitia »
TRIPANOZOMIÁZĂ s.f. Boală provocată de prezența tripanozomei în sânge; boala somnului. [Pron. -mi-a-. / < fr. trypanosomiase]. Vezi definitia »
FOTOSFÉRĂ s. f. înveliș exterior luminos al Soarelui. (< fr. photosphère) Vezi definitia »
ÁXĂ s. f. 1. dreaptă care se consideră a fi orientată într-un anumit sens. 2. (tehn.) linie dreaptă care ocupă o anumită poziție într-un sistem tehnic. ♦ ~ de rotație = dreaptă imaginară în jurul căreia se execută mișcarea de rotație a unui corp; ~ optică = linie care trece prin centrul corneei și prin centrul optic al ochiului; ~ de simetrie = linie a unui corp sau a unei suprafețe față de care acestea prezintă anumite proprietăți de simetrie. 3. (astr.) ~ a lumii = prelungire a dreptei care unește polii Pământului până la intersecția cu sfera cerească. 4. grup constituit în timpul celui de-al doilea război mondial de Germania, Italia și aliații lor. (< fr. axe, germ. Achse) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z