AGROCHIMÍE s. f. Știința care se ocupă cu studiul circuitului substanțelor nutritive în mediul de creștere și de dezvoltare a plantelor agricole, în vederea stabilirii măsurilor de sporire a producției și de îmbunătățire a calității produselor. – Din fr. agrochimie. Vezi definitia »

CEREBRASTENÍE s.f. (Med.) Formă de astenie nervoasă, manifestată în special în urma unui surmenaj intelectual. [< fr. cérébrasthénie]. Vezi definitia »

OBSTINÁȚIE s. f. încăpățânare, îndărătnicie, tenacitate. (< fr. obstination, lat. obstinatio) Vezi definitia »

fărtoáie, fărtoáie, s.f. (reg.) loc din drum la răspântii, puțin aplecat, unde săniile alunecă într-o parte cu spatele. Vezi definitia »

XENOLOGÍE s.f. (Biol.) Studiul relațiilor dintre gazdă și stadiile ontogenetice ale unui parazit specific. (din germ. Xenologie) Vezi definitia »