láune s.f. pl. (reg.) toane, capriciu. Vezi definitia »

SIMILITÚDINE, similitudini, s. f. 1. Potrivire, asemănare, identitate (între două lucruri sau două acțiuni). 2. (Fiz.; Tehn.) Proprietate a două fenomene de a putea fi puse într-o corespondență parțială sau totală, astfel încât valorile mărimilor caracteristice unuia dintre fenomene să poată fi obținute, printr-un calcul relativ simplu, din valorile cunoscute ale mărimilor corespondente caracteristice celuilalt fenomen. 3. (Mat.) Asemănare. – Din fr. similitude, lat. similitudo, -inis. Vezi definitia »

IMIXTIÚNE s.f. Amestec, intervenție nedorită în treburile cuiva; ingerință. [Pron. -ti-u-. / cf. fr. immixtion, lat. immixtio. Vezi definitia »

INFLEXIÚNE, inflexiuni, s. f. 1. Schimbare a înălțimii unui sunet; schimbare a tonului, a accentului în vorbire sau în cânt; ușurința cuiva de a-și schimba tonul. 2. (Mat.; în sintagma) Punct de inflexiune = punct în care curba își schimbă sensul concavității. [Pr.: -xi-u-] – Din fr. inflexion, lat. inflexio, -onis. Vezi definitia »

SUCCESIÚNE s.f. 1. Înșiruire, șir de persoane, de lucruri, de fapte etc. 2. Moștenire. ♦ Avere lăsată ca moștenire. [Pron. -si-u-. / cf. fr. succession, lat. succesio]. Vezi definitia »