IDIOSINCRAZIE 1. Termen preluat din vechea teorie umorală și însemnând inițial o constituție particulară a unui individ, datorită unui anumit amestec al umorilor fundamentale. A fost utilizat apoi pentru a desemna reactivitatea patologică a unei persoane față de diverse substanțe (alimente, medicamente, polen,etc.) care nu provoacă nici o reacție supărătoare la majoritatea indivizilor. Astăzi, fiind cunoscut ca este vorba de reacții alergice, termenul a iesit din uz;2. Idiosincrazie psihică – repulsie nemotivată față de obiecte, persoane, fenomene din mediul inconjurator. Vezi definitia »

NEOTENÍE s. f. Capacitate a unor organisme de a atinge maturitatea sexuală și de a se reproduce în stadii larvare. [Pr.: ne-o-] – Din fr. néoténie. Vezi definitia »

FÁSCIE¹ s. f. 1. mănunchi de nuiele legat cu o curea în jurul unei securi, simbol al puterii, purtat în Roma antică de lictorii care însoțeau pe dictatori, consuli etc. 2. fașină. 3. (herald.) figură orizontală având lățimea ceva mai puțin de 1/3 din lățimea scutului. (< lat. fascis) Vezi definitia »

AUTOINTOXICÁȚIE s.f. Intoxicație produsă de organismul însuși, ca urmare a formării de substanțe toxice. [Gen. -iei. / cf. fr. auto-intoxication]. Vezi definitia »

LÁMBLIE s. f. protozoar flagelat parazit, care se stabilește în intestinul subțire, dând naștere la tulburări; giardia. (< fr., lat. lamblia) Vezi definitia »