STRĂJUITÓR, -OÁRE, străjuitori, -oare, adj. (Rar) Care străjuiește, păzește, veghează. ♦ (Substantivat) Paznic, păzitor, străjer. [Pr.: -ju-i-] – Străjui + suf. -tor. Vezi definitia »

SUBDIRÉCTOR, -OÁRE, subdirectori, -oare, s. m. și f. Persoană care îndeplinește funcția de ajutor al unui director; director adjunct; titlu, grad purtat de această persoană. – Sub¹- + director (după fr. sous-directeur). Vezi definitia »

NUCIVOR, -Ă adj. care se hrănește cu nuci. (< fr. nucivore) Vezi definitia »

TAXATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care încasează o taxă etc.; încasator. [< fr. taxateur]. Vezi definitia »

MITRAIÓR s.m. v. mitralior. Vezi definitia »