EMOLIÉNT, -Ă, emolienți, -te, adj., s. n. 1. Adj. Care are proprietatea de a muia țesuturile congestionate sau înăsprite. 2. S. n. Medicament care moaie pielea și mucoasele. Lanolina este un emolient. ♦ Substanță grasă folosită la finisarea produselor textile pentru a le da moliciune, suplețe și luciu. [Pr.: -li-ent] – Din fr. émollient, lat. emolliens, -ntis. Vezi definitia »

neutralizant Vezi definitia »

AMÉNT s. m. inflorescență racemoasă cu flori mici, unisexuate; mâțișor. (< it. amento, lat. amentum) Vezi definitia »

DISONÁNT, -Ă, disonanți, -te, adj. (Adesea fig.) Care sună neplăcut, care reprezintă o disonanță. – Din fr. dissonant. Vezi definitia »

REZONÁNT, -Ă adj. Care se află în stare de rezonanță. ♦ Care răsună, răsunător. V. sonor. [< fr. résonnant]. Vezi definitia »