INTELÉCT, intelecte s. n. Capacitatea de a gândi, de a cunoaște, de a avea o activitate rațională, de a opera cu noțiuni; minte, gândire, rațiune. – Din fr. intellect, lat. intellectus. Vezi definitia »

INTELÉCT s.n. Facultatea de a gândi, de a opera cu noțiuni; gândire, înțelegere; inteligență. [< fr. intellect, cf. lat. intellectus]. Vezi definitia »

defect al ochilor Vezi definitia »

AUFTÁCT s.n. Anacruză (2). [Pron. auf-, / < germ. Auftakt]. Vezi definitia »

RETRÁCT s.n. (Jur.) Luare înapoi a unui bun, a unui drept alienat. [< fr. retrait]. Vezi definitia »