MÉDIUS s.n. Degetul mijlociu al mâinii. [Pron. -di-us. / < fr. médius, cf. lat. (digitus) medius]. Vezi definitia »

CUNÉUS s.n. (Biol.) Circumvoluție în formă de pană, situată pe fața internă a lobului occipital. [< lat. cuneus – pană]. Vezi definitia »

LÍTUUS s.n. Baston încovoiat pe care îl purtau augurii. [Pron. -tu-us. / < lat. lituus]. Vezi definitia »

prus (-și), s. m. – Prusiac, persoană din Prusia. Sl. prusinŭ (Tiktin). Sec. XVIII, înv. Este dubletul lui prusian, s. m. și adj., din fr. prussien, și al lui prusac, s. m. și adj., din pol., rus. prusak. Vezi definitia »

ÁRGUS s. m. 1. (mit.) personaj legendar cu o sută de ochi. 2. (fig.) om cu privire ageră, pătrunzătoare; păzitor vigilent. 3. gen de păsări palmipede din ordinul galinaceelor, cu penele împestrițate de numeroase pete rotunde, din arhipelagul Malaysiei. (< fr. argus) Vezi definitia »