CRÉSUS s. m. om foarte bogat. (< fr. crésus) Vezi definitia »

ANÚLUS s.n. (Anat.) Formație inelară, în jurul unei deschideri. [< lat. annulus – inel]. Vezi definitia »

TÍMUS s.n. Glandă cu secreție internă așezată în partea inferioară a gâtului și care nu funcționează decât la vârsta tânără, atrofiindu-se la maturitate. [< fr. thymus, cf. gr. thymos – principiu vital]. Vezi definitia »

PLUS¹- Element de compunere care înseamnă „mai mult”, „în plus²” și care servește la formarea unor substantive. – Din plus². Vezi definitia »

LÍTUUS s. n. 1. baston încovoiat purtat de auguri. 2. instrument muzical conic, cu ambușură, de origine etruscă, la romani. (< lat. lituus) Vezi definitia »