Definita cuvantului imanent
IMANÉNT, -Ă adj. Propriu naturii obiectului, decurgând lăuntric din natura obiectului; intrinsec, constant, permanent. ◊ Filozofia (sau școala) imanentă = școală filozofică idealist-subiectivă care susținea că existența, realitatea reprezintă exclusiv conținutul conștiinței. // s.m. și f. (Rar) Adept al filozofiei imanente. [Cf. fr. immanent, it. immanente, lat. immanens].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu imanent
LABFERMÉNT, labfermenți, s. m. (Biochim.) Cheag (1). – Din fr. labferment. Vezi definitia »
RETROCEDÁNT, -Ă adj., s. m. f. (cel) care retrocedează. (< fr. rétrocédant) Vezi definitia »
GARÁNT, -Ă s.m. și f. Cel care garantează cu bunurile sale plata datoriei, a obligației cuiva; chezaș. [< fr. garant]. Vezi definitia »
INAPETÉNT, -Ă adj. fără poftă de mâncare, fără apetit. (< it. inappetente) Vezi definitia »
CONSTRINGÉNT, -Ă adj. care produce constricție. (< fr. constringent) Vezi definitia »