Definita cuvantului imputație
IMPUTÁȚIE s.f. 1. Învinovățire; reproș. 2. Obligație de a plăti o sumă ca despăgubire pentru o pagubă cauzată unei instituții unde activează cineva; (concr.) sumă de bani plătită în acest scop. [Gen. -iei, var. imputațiune s.f. / cf. fr. imputation, lat. imputatio].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu imputație
ARTICULÁȚIE, articulații, s. f. 1. Legătură (mobilă) între două sau mai multe oase, prin intermediul ligamentelor; încheietură; locul acestei legături. ♦ Legătură între mai multe corpuri solide, care permite rotația lor relativă în jurul uneia sau a două axe sau al unui punct. 2. (Rar) Articulare. – Fr. articulation (lat. lit. articulatio, -onis). Vezi definitia »
CONOTÁȚIE s. f. 1. (log.) ansamblul caracteristicilor unui obiect; complex de caractere care aparțin unei situații concrete. 2. totalitatea sensurilor colaterale ale unui cuvânt care deviază valoarea denotativă. ◊ semnificație. (< fr. connotation) Vezi definitia »
ACIDOFILÍE s.f. Însușirea de a fi acidofil; oxifilie. [Gen. -iei. / < fr. acidophilie]. Vezi definitia »
CIOBOTĂRÍE2 s. f. v. ciubotărie2. Vezi definitia »
IMUNOLOGÍE s. f. Ramură a biologiei care se ocupă cu studiul imunității (1). – Din fr. immunologie. Vezi definitia »