ADMIRATÍV, -Ă, admirativi, -e, adj. (Adesea adverbial) Care exprimă, care arată admirație. – Fr. admiratif (lat. lit. admirativus). Vezi definitia »

NAÍV, -Ă I. adj. (și adv., s. m. f.) 1. natural, candid, ingenuu; sincer, neprefăcut. 2. fără experiență, credul, inocent. ♦ artă ~ă = artă cu trăsături artizanale și populare, caracterizată prin enumerarea și descrierea minuțioasă, intuitivă, a lucrurilor, ființelor etc. 3. (peior.) simplist, prostuț; copilăresc. II. s. m. pl. pictori care ignorează perspectiva, legile proporțiilor și ale compoziției etc. (< fr. naïf) Vezi definitia »

PORTATÍV, -Ă adj. Care se poartă, se transportă ușor; portabil. ♦ Dicționar portativ = dicționar de format mic. [< fr. portatif]. Vezi definitia »

REPRESÍV, -Ă adj. Referitor la represiune, care reprimă. [Cf. fr. répressif, it. repressivo]. Vezi definitia »

ASIMILATÍV, -Ă adj. care are însușirea de a asimila. (< fr. assimilatif) Vezi definitia »